Stephen Edwin King este acel gen de scriitor despre care este imposibil să nu fi auzit, dacă nu datorită cărților publicate, atunci datorită filmelor de succes bazate pe poveștile cărților sale. Carrie, Misery, Doctor Sleep, The Green Mile, IT, Cujo sunt doar câteva filme foarte bune bazate pe cărți ale lui King.
Stephen King abordează genuri precum thriller, literatură horror, fantasy sau SF, iar personajele sale reprezintă anumite tipologii ce numai în America pot fi întâlnite.
Ceea ce mă bucură este că, deși în 2002 King aproape că renunțase la a mai scrie romane din cauza accidentului suferit în 1999, el continuă să publice chiar și în ziua de azi, dovada fiind romanul Holy, apărut și în limba română la editura Nemira.
Sinopsis (nemira.ro)
Într-o zi ca oricare alta, orășelul Chester’s Mill din Maine se trezește rupt de lume, despărțit de aceasta de o barieră invizibilă și de neînvins. Nimeni nu știe ce este, de unde vine și când se va disipa. Domul invizibil se dovedește fatal pentru ființele umane.
Dale Barbara e veteran de război și, mai nou, bucătar. El face echipă cu proprietara ziarului local, cu o asistentă medicală și cu trei copii curajoși. Adversarul lor este un politician fără scrupule, James „Big Jim“ Rennie, care nu s-ar da în lături de la nimic pentru a obține puterea asupra locuitorilor izolați.
Dar marele dușman al tuturor se dovedește a fi Domul… Iar zilele tuturor par a fi numărate.
În volumul al doilea, povestea incredibilă și din ce în ce mai înfricoșătoare se apropie de finalul care va avea de toate: lupte pentru putere, droguri, împușcături, omoruri și explozii…
Iar adevărul despre cei care au ridicat Domul nevăzut transformându-i pe toți locuitorii orășelului Chesterʼs Mill în eroii fără voie ai unor întâmplări urmărite cu sufletul la gură de întreaga țară se va dovedi mai îngrozitor decât orice.
Mi-a plăcut tare mult modul în care King delimitează cadrul în care va avea loc întreaga acțiune a celor două volume și nu doar din punct de vedere metaforic, ci și în plan real, descrierile sale dându-mi senzația că eu însămi am rămas blocată sub dom, alături de ceilalți locuitori din Chester’s Mill.
„Aici ajunse marmota cu gândul – și apucă să mai facă trei pași legănați -, deși fusese retezată în două. Apoi căzu bucăți la margine de drum. Sângele țâșni în jeturi; mațele se prăvăliră în praful drumului; picioarele din spate zvâcniră iute de două ori, apoi înțepeniră.
Ultimul său gând dinaintea beznei care vine peste noi toți, marmote și oameni deopotrivă: Asta ce-a mai fost?”
Sub dom, lucrurile escaladează puternic, iar cititorul are locuri în față la evoluția sau involuția personajelor. Cu timpul, se vor contura două tabere: tabăra celor ce caută soluții pentru a ieși din dom și tabăra celor care vor să profite cât mai mult de pe urma acestei situații.
Niciodată un personaj nu a mai trezit atât de multă repulsie în mine cum a făcut-o Big Jim Rennie, al doilea ales al orașului. Folosindu-l pe primul ales pe post de paravan, Big Jim lua toate deciziile importante ale acestui orășel, motivația sa aparentă fiind întotdeauna binele orașului. După ce și-a asigurat controlul poliției și a suplimentat numărul ofițerilor cu tineri, lipsiți de experiență, fără scrupule și ușor de manipulat, Big Jim a început să-și distrugă oponenții strategic și nu fără a evita vărsarea de sânge. Deși este un individ lipsit de empatie, tiparul politicianului corupt clasic, acesta nu se compară cu fiul său, Rennie Junior, care, evoluează rapid de la psihopat la criminal la necrofil.
„În orașele mici, și imaginația rămâne măruntă.”
„Sub Dom” cu siguranță nu este vreo capodoperă și nu se apropie de cele mai bune romane ale lui King, însă mi-a făcut plăcere să însoțesc personajele prin această lume distopică, delimitată de acest dom apărut din senin.
De ce alege King un orășel din America? Poate pentru a sublinia faptul că un orășel nu este niciodată doar atât, iar deși am putea spune că oamenii se cunosc între ei și nimic nu ar mai putea surprinde, secrete îngrozitoare pot apărea atunci când ne așteptăm cel mai puțin.
În final este pusă în evidență ideea că oamenii corupți și lipsiți de scrupule, conduși de dorința de a avea mai mult, se vor distruge atât pe ei înșiși, cât și pe cei nevinovați, reducând astfel la nimic întreaga ambiție a vieților lor lipsite de substanță.
Găsiți cartea pe:
Dacă doriți să citiți și alte articole, le puteți accesa aici: andreeajuvina.ro
