Câte vieți poate avea un scriitor? În paginile biografiei „Singur. Viața lui Mihail Sebastian”, Tatiana Niculescu recompune destinul unui om prins între frumusețea literaturii și umbrele unei epoci frământate. Mihail Sebastian nu este doar autorul unor romane cu subiecte delicate și al unui jurnal tulburător, ci și un martor lucid al istoriei, un om care a trăit la intersecția dintre idealism și dezamăgire. Această biografie ne poartă printr-o poveste deopotrivă emoționantă și cutremurătoare, punând în lumină viața unui scriitor care, deși a fost adesea singur, nu a încetat niciodată să caute adevărul și frumusețea în cuvinte.
Portretul unui scriitor în vremuri tulburi – Mihail Sebastian nu este doar un scriitor talentat, ci și un om prins într-un vârtej istoric care i-a marcat profund existența. Biografia scrisă de Tatiana Niculescu surprinde atât latura sa literară, cât și zbuciumul său interior într-o Românie interbelică măcinată de frământări politice și sociale. Relațiile sale cu personalități influente ale epocii, precum Mircea Eliade, Nae Ionescu și Camil Petrescu, sunt explorate în detaliu, punând în lumină contradicțiile și tensiunile din cercurile intelectuale ale vremii.
Sebastian a fost un spirit liber, atașat de valorile democratice, însă prietenia sa cu figuri importante ale extremismului de dreapta l-a pus într-o poziție fragilă. Această biografie ne arată cât de dificil era pentru un intelectual evreu să își mențină convingerile și să își păstreze locul într-o lume care devenea tot mai ostilă.
„Un om singur, o gândire liberă.”
Lupta cu prejudecățile și antisemitismul – Unul dintre cele mai dramatice aspecte ale vieții lui Mihail Sebastian este confruntarea cu antisemitismul, nu doar la nivelul societății, ci și în cercul său de prieteni. „De două mii de ani”, romanul său semi-autobiografic, stârnește un val de reacții virulente, iar prefața scrisă de Nae Ionescu, mentorul său, dezvăluie cinismul și disprețul față de identitatea lui evreiască.
Această trădare intelectuală este doar începutul unei serii de dezamăgiri. Sebastian este marginalizat treptat, exclus din viața culturală și urmărit de un sentiment tot mai acut de singurătate. Jurnalul său, publicat postum, este o mărturie sfâșietoare a acestor experiențe, iar Tatiana Niculescu reușește să completeze această perspectivă cu o analiză istorică bine documentată.
„Eu umblu printre ei ca o umbră. Vorbesc, văd, ascult, răspund, mă mir, aprob – și dincolo de toată această agitație de suprafață sunt și rămân mereu singur cu irevocabila mea soartă.”
Literatura ca refugiu și salvare – În fața unei lumi tot mai ostile, Mihail Sebastian își găsește refugiul în literatură. De la romanele „Orașul cu salcâmi” și „Accidentul”, unde explorează iubirea și fragilitatea umană, până la piesele de teatru care i-au adus recunoaștere, scrisul rămâne singurul său refugiu.
Biografia scrisă de Tatiana Niculescu subliniază modul în care literatura nu doar că l-a salvat emoțional, dar i-a oferit și o formă de rezistență. Chiar și atunci când era exclus din viața publică, Sebastian a continuat să scrie, să observe, să analizeze lumea din jur cu luciditate. Stilul său delicat, introspectiv, încărcat de melancolie, a făcut ca operele lui să rămână relevante și astăzi.
„Discernământul și experiența de viață îi spun că «imbecibilitatea îndoctrinată e mai greu de suportat decât imbecibilitatea pură și simplă»”.
O biografie documentată, dar accesibilă – Una dintre calitățile acestei cărți este echilibrul dintre rigoarea documentării și stilul narativ accesibil. Tatiana Niculescu reușește să îmbine date istorice, mărturii și analize literare într-un mod care nu plictisește cititorul, ci îl atrage în povestea lui Mihail Sebastian.
Nu este o biografie rigidă, plină de date seci, ci un portret viu, construit din emoții, conflicte și fragmente de realitate. Cititorul simte nu doar greutatea vremurilor prin care a trecut Sebastian, ci și sensibilitatea, inteligența și dorința sa de a trăi într-o lume mai dreaptă.
Prin această biografie, Mihail Sebastian nu mai este doar un nume din istoria literaturii, ci un om în carne și oase, cu temeri, vise și lupte interioare care rezonează și astăzi.
Dacă v-am făcut curioși, găsiți cartea aici:
Puteți descoperi alte recenzii ale cărților autoarei aici.
Despre autor
TATIANA NICULESCU este scriitoarea care a impus în literatura română contemporană genul biografiei.
A publicat volumele Singur: Viața lui Mihail Sebastian (Humanitas, 2022); Nepovestitele iubiri: 7 minibiografii sentimentale (Humanitas, 2021); Seducătorul domn Nae: Viaţa lui Nae Ionescu (Humanitas, 2020, tradusă în italiană); Regele și Duduia: Carol II și Elena Lupescu dincolo de bârfe și clișee (Humanitas, 2019); Ei mă consideră făcător de minuni: Viaţa lui Arsenie Boca (Humanitas, 2018); Mistica rugăciunii și a revolverului: Viaţa lui Corneliu Zelea Codreanu (Humanitas, 2017, 2021, tradusă în poloneză); Mihai I, ultimul rege al românilor (Humanitas, 2016, 2020, 2022); Regina Maria: Ultima dorinţă (Humanitas, 2015, 2016, 2018, 2020); Spovedanie la Tanacu (Humanitas, 2006, 2008, 2021, Polirom 2012; piesă de teatru în regia lui Andrei Șerban, cu premiera la New York în 2007, și film premiat la Cannes în 2012, în regia lui Cristian Mungiu, cu titlul Dincolo de dealuri; cartea a fost tradusă în italiană), Nopţile Patriarhului (Polirom, 2009, Humanitas, 2019), Povestea domniţei Marina și a basarabeanului necunoscut (Polirom, 2013), Tăierea fecioarelor (Humanitas, 2018, ed. a doua), Brâncuși contra SUA, piesă de teatru (ebook, Humanitas, 2021).
A coordonat volumele colective Iubirea din oglindă: Despre sex și identitate (Humanitas, 2017) și Cartea întâmplărilor: Mistere, ciudăţenii, uimiri (Humanitas, 2019) și a îngrijit volumul Maria, regina României, Gânduri pentru vremuri grele (Humanitas, 2020).
Traduceri: Fundamentele lumii fizice de Frank Wilczek; De ce, Doamne? O radiografie a suferinței de C.S. Lewis; Fiul lui Dumnezeu? Pledoarie pentru Isus și Isus Mirele: Cea mai frumoasă poveste de dragoste a tuturor timpurilor de Brant Pitre.
Între 1995 și 2008, Tatiana Niculescu a fost redactor și realizator de programe, iar apoi redactor-șef la secția română a postului de radio BBC World Service, la Londra și București. (sursa humanitas.ro)
