„Războiul la lumina zilei” este al treilea volum din seria Demon scrisă de Peter V. Brett, lansat în 2013. Acesta continuă povestea luptei umanității pentru supraviețuire împotriva demonilor care apar în fiecare noapte. Pe măsură ce miza crește, romanul explorează mai profund viețile personajelor, în special ale lui Arlen Bales și Ahmann Jardir, și conflictele declanșate atât de propriile dorințe, cât și de soartă. Combinând o lume complex construită, acțiune și dramă personală, această serie a devenit un reper în literatura fantasy modernă, iar acest volum nu face excepție.
Sinopsis
În noaptea cu lună nouă, demonii atacă în forță, hotărâți să îi ucidă pe cei doi bărbați care pot deveni Izbăvitorul, cel despre care profețiile spun că îi va distruge odată pentru totdeauna.
Arlen Barles, cunoscut acum drept Omul Pictat, poate înfrunta orice demon, iar oamenii obișnuiți îl urmează peste tot și văd în el Izbăvitorul. Însă calea lui este una periculoasă și alături de el rămâne doar neînfricata Renna Tanner, ea însăși în pericol să cadă pradă puterilor magiei demonice.
Ahmann Jardir a transformat triburile deșertului Krasia într-o armată care ucide demonii și s-a proclamat Shar’Dama Ka, Izbăvitorul.
Arlen şi Jardir, pe vremuri buni prieteni, sunt acum dușmani înverșunați. Dar când hoardele se ridică pentru a da lovitura finală omenirii, trebuie să-i învingă mai întâi pe adversarii cei mai de temut: demonii din sufletul omului. (sursa nemira.ro)
În comparație cu „Omul pictat” și „Sulița deșertului”, „Războiul la lumina zilei” se concentrează mai mult pe relații și povești de fundal. În timp ce prima carte pune accent pe supraviețuire și prezentarea succintă a personajelor, iar a doua explorează diferențele culturale și ascensiunea lui Jardir, a treia se concentrează asupra personajelor și dinamicii dintre ele, analizându-le la un nivel profund gândurile și motivația din spatele deciziilor acestora.
Personajele despre care descoperim mai multe în „Războiul la lumina zilei” sunt chiar femeile din spatele celor doi Izbăvitori, Inevera și Renna Tanner.
Despre Ivenera aflăm că are un frate, pe nume Soli, devenit luptător în Alagai’sharak, un tată dal’Sharum care a dezvoltat o relație puternică cu băutura krasiană ilegală couzi și o mamă muncitoare și înțeleaptă a cărei muncă hrănește atât patima tatălui, cât și întreaga familie. Odată cu trecerea timpului și evoluția Ineverei, în vremuri în care zarurile acesteia îi vor oferi răspunsuri mult prea ambigue, ea își va găsi întotdeauna claritatea în conversațiile cu mama. Luată de lângă mama ei de la o vârstă fragedă, Ineverei i se prefigurează un destin măreț, clădit pe strategii atent orchestrate și pe jocuri de culise absolut necesare.
Inevera, deși este victima culturii sale, este una dintre cele mai puternice femei din această carte, fără existența căreia Jardir nu ar fi putut deveni Izbăvitorul krasienilor. Modul în care fiecare mutare este gândită și calculată de această relevă o minte ageră, gata să găsească oricând soluții pentru atingerea unor obiective mărețe, folosindu-se de manipulări și viclenii.
Renna Tanner este femeia care i-a fost promisă lui Arlen încă din copilărie, iar deși gândurile lui nu au zburat prea des la ea, aceasta speră că el se va întoarce într-o bună zi și o va elibera din coșmarul care o acaparează zi de zi. De-a lungul călătoriei sale, Renna demonstrează o putere ieșită din comun, atât în planul fizic, cât și psihic. Călătoria acesteia și drumul său către cunoaștere, atât intrinsecă, cât și a lucrurilor exterioare, demoni, oameni, luptă, o ajută să evolueze, dar, în ciuda lucrurilor care i se întâmplă, nu-și pierde speranța în umanitate. Renna este un model, iar modul în care reușește să fie cea care-l susține pe Arlen trezește admirația chiar și în sufletele celor care-și doreau ca Leesha să fie cea care-i va fi alături Izbăvitorului Văiugii.
Peter V. Brett păstrează aceleași teme și simboluri ca în volumele anterioare, diferența fiind aceea că în „Războiul la lumina zilei” pune accent mai mult pe femei și pe puterea lor, dar și pe relațiile amoroase ale celor doi Izbăvitori.
Mi-a plăcut că am putut descoperi povestea Ineverei, dar și a Rennei Tanner, două femei care au trăit evenimente îngrozitoare, dar în urma cărora au reușit să supraviețuiască și să-și consolideze puterea. În vreme ce Inevera este vicleană și uneori luptă folosindu-se de diverse tertipuri, Renna este directă, sinceră și iubește cu toată ființa, motiv pentru care mi-a plăcut foarte mult acest personaj.
Lucrurile se vor schimba semnificativ și pentru Rojer – evenimentele din viața sa îl vor ajuta să se maturizeze și să dezvolte încredere în sine, dar obstacolele vor continua să apară.
Parcursul Leeshei Paper este probabil cel care m-a uimit cel mai mult, alegerile sale fiind bazate pe dorințe personale motivate prin așa-zisul sacrificiu în numele Văiugii. Aceasta a devenit, pentru mine, acel personaj pe care îl accept, dar pe care îl plac din ce în ce mai puțin. Intuiesc totuși că autorul o pune în diverse ipostaze intenționat, pentru a șoca cititorul mai târziu în următoarele volume. Aștept cu nerăbdare să descopăr ultimele două volume pentru a verifica această ipoteză.
În ceea ce privește războiul cu miezingii, lucrurile devin din ce în ce mai serioase, având potențialul de a depăși puterea celor doi Izbăvitori. Oare vor reuși oamenii să câștige în sfârșit războiul cu demonii din miez sau vor fi condamnați pe veci? Încă nu știm, dar finalul cu cliffhanger ne invită să deschidem următorul volum, „Tronul de Cranii”.
Dacă v-am făcut curioși, găsiți cartea aici:
Despre autor
Peter V. Brett s-a născut pe 8 februarie 1973 și a crescut, după cum el însuși povestește, cu o dietă neîntreruptă de romane fantasy și benzi desenate. A scris povestiri fantasy de când se știe. În 1995 a primit de la Buffalo University o diplomă de licențiat în literatură engleză și istoria artei, apoi și-a petrecut un deceniu activând în domeniul literaturii farmaceutice, înainte de a se întoarce la pasiunea lui. Brett este cunoscut pentru seria DEMON, din care a vândut mai bine de trei milioane și jumătate de exemplare, romanele fiind traduse în douăzeci și șapte de limbi. (sursa nemira.ro)
