Fiind la început în ceea ce privește genul SF, „Războiul bătrânilor” de John Scalzi mi s-a părut o surpriză plăcută. Scalzi combină acțiunea războaielor extraterestre cu o explorare profundă a vârstei și a identității. Este genul de poveste care, pe lângă luptele intergalactice, te pune pe gânduri despre ce înseamnă să fii uman și te face să te gândești la sacrificiile pe care le-ai face pentru o a doua șansă la viață.
Sinopsis (sursa nemira.ro)
În ziua în care a împlinit 75 de ani, John Perry a făcut două lucruri.
Mai întâi, a vizitat mormântul soției, apoi s-a înrolat în armată.
Vestea bună este că oamenii au cucerit, în sfârșit, stelele. Vestea proastă este că planetele potrivite pentru a fi locuite sunt puține, iar rasele de extratereștri cu care ne luptăm pentru ele sunt numeroase. Așa că luptăm. Pentru a apăra Pământul și pentru a cuceri noi teritorii în spațiu. Departe de casă, războiul continuă de zeci de ani și Forțele Coloniale de Apărare caută întotdeauna noi recruți.
Toată lumea știe că atunci când ajungi la vârsta pensionării te poți înrola în FCA. Recrutorii săi nu caută tineri, ci oameni cu toată experiența și cu toate cunoștințele acumulate într-o viață. Odată înrolat, ești luat de pe Pământ și nu te mai poți întoarce niciodată. Vei lupta doi ani pe front. Și, dacă vei supraviețui, vei fi recompensat cu o casă pe una dintre planetele-colonii greu câștigate.
John Perry profită de ofertă și pleacă la război, fără să aibă habar ce îl așteaptă acolo. Pentru că atât adevărata luptă, la ani-lumină de casă, cât și transformarea prin care va trece sunt mult mai grele și mai ciudate decât orice și-ar fi putut imagina.
Temele alese de Scalzi pentru acest roman se referă la natura umană și îmbătrânire, război și sacrificiu și identitate și transformare.
Prin intermediul protagonistului, autorul își propune să exploreze provocările îmbătrânirii și dorința retrăirii tinereții având experiența de viață acumulată de-a lungul timpului, evidențiind totodată caracterul efemer al vieții. Apare astfel următoarea întrebare: cât de departe ar merge oamenii pentru a-și recăpăta tinerețea și ce compromisuri ar fi pregătiți să accepte?
Universul lui Scalzi este plin de provocări pe plan politic și moral. Pe măsură ce protagonistul, John Perry, navighează de-a lungul realităților dure ale conflictului intergalactic, „Războiul bătrânilor” ridică întrebări despre natura sacrificiului și moralitatea incertă a misiunilor cu care se confruntă soldații. Scalzi îi provoacă pe cititori să-și verifice propria busolă morală și să reflecteze asupra prețul supraviețuirii, numărat în victimele războiului.
Oare, odată ajunși la finalul vieții, merită să avem șansa de a ne recupera tinerețea în schimbul purtării unui război în numele expansiunii și colonizării? Următoarea întrebare îmi invadează imediat gândurile și nu mă pot abține din a întreba, pentru cine luptăm?
Dorința de a servi o cauză mai importantă decât propria persoană este o temă reprezentativă a acestui roman. Autorul prezintă serviciul militar nu ca pe o simplă datorie, ci ca un aspect fundamental al identității umane, explorând atât ideea de sacrificiu, cât și motivația în numele căruia ne ducem luptele.
Călătoria lui Perry este la fel de mult despre descoperirea de sine, cât și despre lupta împotriva extratereștrilor. Scalzi folosește această transformare pentru a întreba ce ne face să fim noi—sunt amintirile noastre, forma noastră fizică sau ceva mai profund?
De-a lungul romanului, nu am putut să nu remarc umorul și stilul lejer al lui Scalzi, detalii ce transformă „Războiul bătrânilor” într-o lectură perfectă pentru cei ce-și doresc să descopere genul SF. Personajele sale sunt bine conturate și ușor de reținut, autorul evitând să umple mintea cititorului cu detalii încă de la început, ci oferindu-i șansa de a-i descoperi și înțelege lumea treptat. Structura romanului, cu ritmul său alert și descrierile vii, m-a ținut implicată în călătoria lui Perry de la început până la sfârșit.
Pentru mine, tema explorării identității și a sacrificiului este una foarte importantă și din acest motiv am rezonat cu romanul lui Scalzi. Transformarea lui Perry îi provoacă pe cititori să se întrebe cât din identitatea noastră este legată de corpurile și amintirile noastre – o întrebare care-ți va rămâne mult timp în minte după ce vei fi citit ultima pagină.
Universul lui Scalzi este vast și nemilos, dar este totodată bogat în detalii ce redefinesc ideea de umanitate.
Dacă ți s-ar oferi o a doua șansă la tinerețe în schimbul unui serviciu, ai accepta? Ce ai fi dispus să sacrifici pentru acea șansă?
„Războiul bătrânilor” nu răspunde la aceste întrebări, ci oferă un context în care cititorii se pot confrunta cu frumusețea și fragilitatea vieții.
Dacă v-am stârnit curiozitatea, puteți găsi cartea aici:
Despre autor
JOHN SCALZI s-a născut în 1969, în California. A studiat la Chicago University, printre profesorii săi numărându-se celebrul scriitor Saul Bellow. A scris cronici de film și editoriale umoristice, apoi a devenit editor la America Online și s-a mutat în Sterling, Virginia, împreună cu soția. Din 1998 își dedică tot timpul literaturii. În 2005 a debutat cu romanul Războiul bătrânilor, primul din celebra serie cu același nume, multiplu nominalizată la Premiul Hugo. Din același univers fac parte The Ghost Brigades (Brigăzile fantomă, Nemira, 2016), The Last Colony (Ultima colonie, Nemira, 2017), Zoe’s Tales (Povestea lui Zoe, 2018). John Scalzi a fost recompensat cu Premiul John W. Campbell pentru debut (2005), Premiul Hugo pentru cel mai bun roman (2013, Redshirts: A Novel with Three Codas), Premiul Hugo pentru blogul său, Whatever (2018). A publicat și lucrări de nonficțiune și a scris articole pe teme din diverse domenii: finanțe, jocuri video, filme, astronomie, literatură. Între 2010 și 2013 a fost președinte al asociației Science Fiction and Fantasy Writers of America. (sursa nemira.ro)
