-
Anna Karenina II, Lev Tolstoi
Dacă în primul volum am admirat-o pe Anna pentru forța alegerii sale, în volumul al doilea am simțit cum această alegere o devorează încet. Am început lectura cu admirație și am încheiat-o cu o neliniște care încă nu s-a stins.
S-ar putea să-ți placă și
Jane Eyre, Charlotte Brontë
Emma, Jane Austen
Copiii din miez de noapte, Salman Rushdie
-
Câine negru, porumbel rătăcitor, Radu Găvan
„O umbră strecurându-se printre umbre, spune luna.Obrajii îi erau reci, întotdeauna atât de reci, murmură ploaia, însă fruntea îi ardea, apoi în clipa următoare îngheța.Era straniu, șuieră vântul, cum se furișa, spune noaptea, fără ca eu să îl ating.Nu a mai rămas nimeni să le spună povestea, șoptește întunericul, așa că o voi spune eu.”
S-ar putea să-ți placă și
Îți place mai întunecat, Stephen King
Trei ani în labirint, Jay Hosking
Cartea gâștei, Yiyun Li
-
Anna Karenina I, Lev Tolstoi
„Orice om, cunoscând până în cele mai mici amănunte toată complexitatea situației care îl înconjoară, presupune fără să vrea că această complexitate și greutatea de a o lămuri sunt numai o particularitate personală și întâmplătoare a lui și nici nu-i trece prin cap că și alții sunt înconjurați de aceeași complexitate a propriei situații personale ca și el.”
S-ar putea să-ți placă și
Șoareci și oameni, John Steinbeck
Emma, Jane Austen
Roșu și negru, Stendhal
-
Leviathan, Julien Green
„N-avea nici o importanță că-i întuneric sau lumină în odaie, că inima omenească poate fi împietrită sau milostivă. Lumea se destrăma ca un vis urât; din toată această viață nu-i mai rămânea decât durerea ce mai stăruia în carne, dar și această durere asurzea treptat, ultimele legături se rupeau. Din tot haosul în care se învălmășeau acum toate cele pământești, doar sunetul vocilor mai răzbea până la ea, dar nu le mai prindea înțelesul. Ochii ei începeau să se ațintească asupra viziunii pe care morții o contemplă veșnic.”
S-ar putea să-ți placă și
Desculț, Zaharia Stancu
Maidanul cu dragoste, G.M.-Zamfirescu
Jane Eyre, Charlotte Brontë
-
Să nu mă părăseşti, Kazuo Ishiguro
„Atunci, cum stăteam acolo, uitându-mă la acele gunoaie ciudate și simțind cum bate vântul cu putere peste câmpiile pustii, a fost singura dată când m-am lăsat în voia fanteziei… Mă gândeam la tot gunoiul ăsta, la plasticul ce flutura între crengi, la chestiile ciudate, marine, prinse în gard, și-atunci am închis ochii pe jumătate și mi-am imaginat că ăsta e locul unde târâseră valurile mării tot ce am pierdut din copilărie și până azi, iar acum eu mă aflu aici, în fața tuturor acelor lucruri, și dacă aștept suficient de mult, de dincolo de câmp va apărea o siluetă micuță care va crește pe măsură ce se va apropia, până…
S-ar putea să-ți placă și
Sub dom, Stephen King
-
Singur. Viața lui Mihail Sebastian, Tatiana Niculescu
Câte vieți poate avea un scriitor? În paginile biografiei „Singur. Viața lui Mihail Sebastian”, Tatiana Niculescu recompune destinul unui om prins între frumusețea literaturii și umbrele unei epoci frământate. Mihail Sebastian nu este doar autorul unor romane cu subiecte delicate și al unui jurnal tulburător, ci și un martor lucid al istoriei, un om care a trăit la intersecția dintre idealism și dezamăgire. Această biografie ne poartă printr-o poveste deopotrivă emoționantă și cutremurătoare, punând în lumină viața unui scriitor care, deși a fost adesea singur, nu a încetat niciodată să caute adevărul și frumusețea în cuvinte.
-
Croitoreasa din Paris, Georgia Kaufmann
„Croitoreasa din Paris” de Georgia Kaufmann este un roman de ficțiune istorică ce promite o poveste captivantă despre ambiție, dragoste și sacrificiu, desfășurată pe fundalul lumii modei. Cu o protagonistă care își croiește destinul dintr-un sat italian până în marile orașe ale lumii, romanul explorează teme precum succesul, identitatea și alegerile dificile. Deși premisele sunt promițătoare, cartea are atât aspecte interesante, cât și elemente care ar fi putut fi mai bine dezvoltate, pe care le voi analiza în această recenzie.
-
Istoria secretă, Donna Tartt
„Uneori, când are loc un accident sau realitatea este prea bruscă și prea greu de înțeles, suprarealismul domină totul. Acțiunea încetinește, asemenea unei alunecări în vis, cadru cu cadru, o mișcare a mâinii, o frază rostită, toate se derulează în eternitate. Lucrurile mici – un greiere pe un lujer de plantă, nervurile unei frunze – toate se măresc parcă sub lupă, aduse din fundal în prim-plan.”
-
Theodoros, Mircea Cărtărescu
„De aș grăi în limbile oamenilor și ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare și chimval răsunător. Și de aș avea darul proorociei și tainele toate le-aș cunoaște și orice știință, și de aș avea atâta credință încât să mut și munții, iar dragoste nu am, nimic nu sunt. Și de aș împărți toată avuția mea și de aș da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi folosește. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește. Dragostea nu se poartă cu necuviință, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândește răul. Nu se…
S-ar putea să-ți placă și
„Firmanul orb”, Ismail Kadare
Brooklyn, Colm Tóibín
Cronica Barbară, Ana-Maria Negrilă
-
Toţi copiii librăresei, Veronica D. Niculescu
„Mereu, mereu, în toate, era vorba doar despre noi, despre talentul nostru, despre ceea ce suntem noi și ceea ce-am putea deveni, despre ceea ce trebuia neapărat să ajungem. Mai târziu, erau convinși că voi ajunge profesoară de engleză. Neapărat ceva legat de copii. Dar nu o simplă educatoare, ca străbunica. Așchia trebuia să sară mult mai departe de trunchi! Însă eu am ajuns să nu mă mai pot uita la copii. Să nu mă mai pot uita la copii fără să…”
