Historical Fiction
Aici puteți descoperi selecția cărților din categoria „Historical Fiction”. Fie că aveți o carte preferată sau vă doriți să descoperiți unele noi, le găsiți aici.
-
Tăcerea Șeherezadei, Defne Suman
„ … la vremea aceea, oameni a căror singură vină era că aveau nume străine — oameni care adesea nici măcar nu puteau vorbi limba de unde le provenea numele — erau forțați să plece din casele în care trăiau de două mii de ani, din satele lor, nevoiți să-și abandoneze animalele, mormintele strămoșilor și să plece în pribegie.”
-
Surâsul Caterinei, Carlo Vecce
„Să scrii tot, să scrii mereu. Pentru că ceea ce nu scrii nu există, nu e real. Și viața cea scurtă a lui Antonio aparține realității, pentru că a produs acele rânduri scrise în contul său, pentru că altminteri s-ar fi scurs ca nisipul din această clepsidră. Totul devine un înscris, care merge înainte fără să se oprească, exact ca și zilele, care nu se mai întorc niciodată.”
-
Croitoreasa din Paris, Georgia Kaufmann
„Croitoreasa din Paris” de Georgia Kaufmann este un roman de ficțiune istorică ce promite o poveste captivantă despre ambiție, dragoste și sacrificiu, desfășurată pe fundalul lumii modei. Cu o protagonistă care își croiește destinul dintr-un sat italian până în marile orașe ale lumii, romanul explorează teme precum succesul, identitatea și alegerile dificile. Deși premisele sunt promițătoare, cartea are atât aspecte interesante, cât și elemente care ar fi putut fi mai bine dezvoltate, pe care le voi analiza în această recenzie.
-
Theodoros, Mircea Cărtărescu
„De aș grăi în limbile oamenilor și ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare și chimval răsunător. Și de aș avea darul proorociei și tainele toate le-aș cunoaște și orice știință, și de aș avea atâta credință încât să mut și munții, iar dragoste nu am, nimic nu sunt. Și de aș împărți toată avuția mea și de aș da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi folosește. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește. Dragostea nu se poartă cu necuviință, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândește răul. Nu se…
-
Toţi copiii librăresei, Veronica D. Niculescu
„Mereu, mereu, în toate, era vorba doar despre noi, despre talentul nostru, despre ceea ce suntem noi și ceea ce-am putea deveni, despre ceea ce trebuia neapărat să ajungem. Mai târziu, erau convinși că voi ajunge profesoară de engleză. Neapărat ceva legat de copii. Dar nu o simplă educatoare, ca străbunica. Așchia trebuia să sară mult mai departe de trunchi! Însă eu am ajuns să nu mă mai pot uita la copii. Să nu mă mai pot uita la copii fără să…”
-
Turnul focului, Cătălin Dorian Florescu
Am ales să citesc această carte pentru că în fiecare an îmi doresc să descopăr autori români, tânjesc să redescopăr locuri cunoscute văzute cu alți ochi și să am acea experiență pe care o poți trăi doar în momentul în care poți simți împreună cu autorul acele emoții declanșate de o istorie comună, valori și trăiri comune și de limbajul și comportamentul atât de cunoscut care uneori îți aduce zâmbetul pe buze, iar alteori te face să privești cu groază.
-
Castelul din orașul meu, Ioana Bâldea Constantinescu
„Nu știu unde plec și nu știu nimic altceva decât să pun lucruri pe hârtie. Mintea mea a îmbătrânit. Se mișcă greu, se lovește de mobile. Mă obosește încetineala asta. Mă oprește din orice avânt. Câteodată însă, imaginea se limpezește și sunetul i se așază mătase pe umeri. Muzica îmi curge prin vârfurile degetelor. Scriu în mintea mea și bucuria mi se prelinge pe obraji. Lumea de atunci se umple de viață. Alunec pe străzi fără dureri, fără teamă. Dimineața se naște cu chiot, înserarea licărește departe. Frica e o hârtie mototolită, pe fundul coșului. Trăiesc. Trăiesc.”
-
Cetatea cucului din nori, Anthony Doerr
Care este legătura dintre asediul din Constantinopolul secolului al XV-lea, un bibliotecar din Lakeport, Idaho, din prezent și o călătorie din viitor, către o nouă planetă, al cărui scop este colonizarea și salvarea speciei umane? „Cetatea cucului din nori” de Anthony Doerr reunește magistral aceste fire narative, arătându-ne efectul poveștilor asupra umanității de-a lungul mai multor generații.
-
Viața e mai dreaptă decât moartea, Narine Abgarian
„Apăsată de grinzile grele, coapte de fum, de țigla veche, roasă, de coșul crăpat al sobei, de legăturile de mere și prune uscate, de știuleții de porumb, ramele de miere – fagurii se crăpaseră, și mierea de munte dulce-acrișoară, auriu-chihlimbarie, lipicioasă îi curgea pe pletele cărunte, pe spinare și pe picioare -, de toate fleacurile inutile pe care le păstra și de care nu se îndura nicicum să se descotorosească, fiindcă fiecare lucru era o amintire..”
-
Brooklyn, Colm Tóibín
„Încercă să se gândească la Tony ca la o prezență plină de iubire și liniștitoare, în schimb, îl văzu ca pe cineva cu care se aliase, fie că-i făcea plăcere, ori nu, cineva care era puțin probabil să o lase să uite natura alianțelor lor și nevoia lui de a o avea înapoi.”