„Sulița deșertului”, a doua carte din seria Demon scrisă de Peter V. Brett, continuă să exploreze o lume bântuită de miezingi înfricoșători și divizată de conflicte umane. Cu un ton mai întunecat și introspectiv, Brett aprofundează viețile personajelor care șterg granițele dintre erou și răufăcător. Cât de departe ai merge pentru a uni o lume divizată?
Sinopsis
Odinioară erau puternici. Pe timpul Izbăvitorului au învins demonii. Dar vremurile acelea, dacă au existat vreodată, au apus demult.
Arlen Bales a crescut într-o lume în care coșmarurile bântuiau oamenii, făcându-i să se ascundă ca șobolanii. A ales să lupte și astfel a devenit salvatorul neamului său.
Numai că acela care apare din deșert și-și spune Izbăvitorul nu este Arlen.
Ahmann Jardir poartă coroana Izbăvitorului și a fost cândva prietenul lui Arlen, însă acum își conduce marea oaste spre nord, într-un război sfânt împotriva ciumei demonilor… și împotriva oricui îi stă în cale. Vechile alianțe sunt puse la încercare, cele noi sunt măsluite și o nouă specie de demoni trece neobservată… (sursa nemira.ro)
În cea de-a doua parte a seriei Demon amenințarea reprezentată de miezingi sau alagai (demoni ai Miezului) continuă să fie principala cu care se confruntă oamenii, însă nu singura.
Ahmann Jardir, conducătorul krasienilor, autodeclarat Izbăvitorul (un fel de salvator al omenirii și distrugător al demonilor) decide să părăsească siguranța orașului din deșert pentru a cunoaște sau cuceri celelalte așezări umane existente. În călătoria sa, Jardir decide să plece cu armata, femeile și copiii, așa că vă las pe voi să descoperiți adevăratele sale intenții.
Aflăm despre copilăria lui Jardir și despre modul în care sunt adunați viitorii luptători din Krasia încă din copilărie, împreună cu toate obstacolele pe care trebuie să le depășească pentru a deveni războinici dal’Sharum. În societatea krasiană, casta războinicilor din care fac parte aproape toți bărbații este cea care asigură gloria atât în viața acesta, cât și în următoarea.
Ascensiunea la putere a lui Jardir este una rapidă datorată dorinței sale de a evolua și de a-și depăși condiția, dar și a visului de a avea parte de gloria mult râvnită. În drumul său către putere el va fi ghidat de forțe exterioare de care se teme, iar dependența sa de profeție îl va aduce în fața unor decizii ambigue din punct de vedere moral. Povestea dintre el și Arlen, văzută prin ochii lui Jardir, va spune pune în evidență începutul conflictului interior al acestuia, prins între tradiții vechi neobișnuite și propria busolă morală.
„În timp ce scutura zarurile, strălucirea lor se înteți, pâlpâindu-i printre degete, de parcă ar fi ținut în mâini cărbuni încinși. Le aruncă, lăsându-le să li se împrăștie în față.
Dama’ting își puse mâinile pe genunchi și se aplecă să cerceteze semnele strălucitoare. Făcu ochii mari și șuieră. Părând dintr-odată să nu mai vadă praful care-i murdărea imaculatele robe albe, se târî în jurul lor, încordată, citindu-le modelul în vreme ce strălucirea pâlpâitoare a glifelor pălea încet.”
În timp ce Jardir își asumă rolul de Izbăvitor și propune planuri mărețe prin care să scape umanitatea de alagai, Arlen, măcinat de propriile conflicte interioare, refuză această etichetă și încearcă să unifice și să pregătească orașele Lumii Noi atât pentru lupta cu demonii, cât și pentru cea cu krasienii. Trădarea pe care a suferit-o Arlen din partea lui Jardir îi modelează fiecare decizie, iar confruntarea dintre cei doi foști aliați se lasă așteptată.
În „Sulița deșertului”, Leesha și Rojer continuă să contribuie la siguranța oamenilor din Văiuga Tăietorilor de Lemne, însă întâlnirea cu krasienii vor schimba regulile jocului. Leesha prezentată ca o viitoare Bruna, sigură pe ea și pe cunoștințele adunate, este actuala conducătoare a satului, lucru care, împreună cu talentul lui Rojer la scripcă, îi va șoca pe krasieni.
Este interesant modul în care Peter V. Brett prezintă diferențele dintre cultura militară krasiană și Orașele Libere mai fragmentate și democratice. Asemănările cu realitatea sunt evidente, însă cel mai important, te pun pe gânduri în privința motivației alegerilor anumitor oameni.
Urmărind copilăria lui Jardir am înțeles ce îi motivează pe krasieni ca popor, însă nu sunt deloc de acord cu modul în care își duc viața, iar felul în care își tratează femeile îmi amintește de universurile distopice ale altor autori pe care i-am descoperit în trecut (Dată fiind situația politică actuală, sper că nu vom avea neșansa de a ajunge vreodată în acel punct).
Simbolistica la care apelează autorul de-a lungul acestui roman se regăsește și în primul volum al seriei. Întâlnim din nou glifele care asigură protecția și care simbolizează puterea, demonii (miezingii) ca manifestări ale fricilor, neîncrederii și luptelor interioare ale umanității, iar noaptea vine cu doza de pericol și necunoscut.
Sulița lui Kaji este văzută ca un simbol al conducerii, destinului și poverii de a unifica orașele fragmentate atât de apariția demonilor, cât și de interesele oamenilor. Ea întruchipează credința lui Jardir în destinul său de lider, dar subliniază și povara misiunii sale. Similar, tatuajele luminoase de pe pielea lui Arlen reflectă transformarea sa într-o armă vie, estompând granița dintre om și mit.
Echilibrul dintre acțiune și introspecție este unul perfect realizat astfel încât captează atenția cititorului până la final și îl integrează în lumea autorului pe tot parcursul romanului. Perspectivele narative ale celor doi, Jardir și Arlen, oferă o imagine amplă asupra provocărilor cu care se confruntă fiecare, iar datorită faptului că încă nu putem defini un erou și un antierou, povestea devine captivantă și neașteptată pentru cititori. Contrastul dintre Lumea Nouă și cultura krasiană pregătește momentul ciocnirii celor două culturi și sporește tensiunea dintre cele două personaje.
În ceea ce mă privește, mi-a plăcut chiar mai mult decât prima parte a cărei recenzie o puteți descoperi aici, și cred că următoarele trei volume vor fi cel puțin la fel de interesante, date fiind întrebările pe care autorul a rămas dator să le răspundă.
Dacă doriți să descoperiți acest roman, îl puteți găsi aici:
Despre autor
Peter V. Brett s-a născut pe 8 februarie 1973 și a crescut, după cum el însuși povestește, cu o dietă neîntreruptă de romane fantasy și benzi desenate. A scris povestiri fantasy de când se știe. În 1995 a primit de la Buffalo University o diplomă de licențiat în literatură engleză și istoria artei, apoi și-a petrecut un deceniu activând în domeniul literaturii farmaceutice, înainte de a se întoarce la pasiunea lui. Brett este cunoscut pentru seria DEMON, din care a vândut mai bine de trei milioane și jumătate de exemplare, romanele fiind traduse în douăzeci și șapte de limbi. (sursa nemira.ro)
