„Încercă să se gândească la Tony ca la o prezență plină de iubire și liniștitoare, în schimb, îl văzu ca pe cineva cu care se aliase, fie că-i făcea plăcere, ori nu, cineva care era puțin probabil să o lase să uite natura alianțelor lor și nevoia lui de a o avea înapoi.”
Sinopsis
În Irlanda anilor 1950, în Enniscorthy, micul orășel în care Eilis Lacey trăiește împreună cu sora ei, Rose, și cu mama lor, perspectivele pentru o tânără femeie la început de drum sunt limitate. De aceea, când Rose o ajută să emigreze în America, la New York, în Brooklyn, Eilis știe că nu poate alege decât să plece, lăsându-și în urmă familia, casa și prietenii. Pe străzile aglomerate și pline de viață ale New Yorkului, în mijlocul energiei debordante a unei țări noi, Eilis se reinventează. Aici își va trăi prima iubire, dar și pierderea cea mai profundă – moartea neașteptată a lui Rose –, care o va face să revină în Irlanda pentru scurt timp. Dezrădăcinată deja, ca mai toți imigranții, Eilis descoperă cât de efemeră este liniștea regăsirii locurilor și a chipurilor familiare. Curând, va fi nevoită să facă cea mai grea alegere din viața ei, aceea între datorie și iubire. Zugrăvind un portret emoționant al imigrației, al durerii și speranței care par a fi veșnic îngemănate, Brooklyn este o mare poveste despre identitate, dragoste și sacrificiu. (sursa libhumanitas.ro)
De-a lungul acestui roman, câteva personaje mi-au atras atenția în mod special.
Protagonista, Eilis Lacey întruchipează lupta unei tinere prinse între două lumi. Firea ei tăcută și simțul datoriei contrastează cu frământările sale interioare în timp ce încearcă să-și definească existența atât în Irlanda anilor 1950, cât și Brooklyn. Călătoria ei de auto-descoperire, în special în ceea ce privește iubirea și apartenența, este esențială în acest roman. Fiind reținută în a-și exprima părerea chiar și față de propria-i familie, aceasta nu are de ales în momentul în care soarta îi este hotărâtă și se conformează deciziei de a pleca în America, unde va locui în Brooklyn probabil pentru totdeauna.
Uneori, mi-ar fi plăcut ca Eilis să-și urmeze mai mult propriile dorințe decât pe ale altora. Am avut deseori impresia că este ghidată precum o marionetă, iar presiunea socială și așteptările din partea celorlalți au determinat-o să ia unele decizii în pripă cu care nu va fi împăcată. Zgomotul părerilor celorlalți au împiedicat-o pe Eilis să-și asculte propriile gânduri și să se dedice propriilor idealuri.
Primul bărbat pe care îl va întâlni și care îi va schimba viața este Tony Fiorello, a cărui sinceritate și blândețe, împreună cu ambiția sa de a-și depăși condiția și de a trăi visul american o fascinează pe Eilis. Rolul său în această carte este, după părerea mea, acela de a o ajuta pe Eilis să se maturizeze și să se adapteze mult râvnitei vieți americane. Dar oare Eilis ce-și dorește? Iată o întrebare care vă va însoți pe tot parcursul acestei cărți.
Tony nu m-a fermecat în niciun fel, mi-a plăcut familia lui numeroasă, iar frățiorul său mai mic, Frank, mi se pare chiar mai interesant decât Tony. Am apreciat blândețea și calmitatea lui, dar nu am putut scăpa de senzația cum că ar ascunde adevărata sa natură. La un moment dat, din cauza propriilor insecurități, am o manipulează pe Eilis să ia o decizie pe care aceasta nu și-o dorește cu adevărat.
Un alt personaj important de menționat care are un rol important în acest roman este Rose, sora lui Eilis, care se sacrifică pentru familie, întrupând astfel idealul datoriei familiale ale cărei decizii vor adăuga complexitate vieții lui Eilis. Rose este ca o mamă pentru Eilis, una deschisă care o poate înțelege și asculta în orice situație, însă, cu toate acestea, relației lor îi lipsește o oarecare profunzime.
Jim Farrell pare la început acest Mister Darcy, arogant și indiferent, dar este de fapt incapabil de a-și exprima propriile sentimente. Acesta este bărbatul irlandez pe care Eilie îl descoperă după doi ani de trăit în America și pe care îl vede într-o cu totul altă lumină. Cumva, Jim pare genul rebelului neînțeles care este îmblânzit doar de prezența lui Eilie, apariția lui făcând ca unele decizii să fie mult mai greu de luat.
Temele principale ale romanului „Brooklyn” sunt în primul rând, emigrarea și identitatea, romanul explorând în profunzime experiența emigranților, în special provocările emoționale și psihologice ale părăsirii căminului. Frământările lui Eilis reflectă experiența generală a multor emigranți care încearcă să împace trecutul cu prezentul și viitorul. Colm Tóibín tratează și tema iubirii și a alegerilor, relațiile romantice ale lui Eilis evidențiind conflictul ei interior. Tony reprezintă posibilitățile lumii noi, în timp ce Jim întruchipează atracția trecutului. Decizia pe care trebuie să o ia Eilis subliniază necesitatea de a alege între datoria față de familie și fericirea personală.
Atât Tony, cât și Jim mi s-au părut doi bărbați în regulă, însă nu mi-am dorit ca Eilie să rămână cu niciunul în mod special, ci să aleagă cariera de contabil și să continue să învețe, însă regulile societății anilor 50, atât din Irlanda, cât și din America par să facă această alegere mult mai complicată.
Simbolistica folosită de Colm Tóibín accentuează importanța temelor principale. Trecerea oceanului este un simbol al schimbării, al nevoii de adaptare și al distanței crescânde dintre trecutul și viitorul ei. Casele în care locuiește Eilis, atât în Irlanda, cât și în Brooklyn, sunt simboluri ale siguranței, dar și ale prizonieratului, ambele accentuând dilema ei – confortul familiar versus provocarea necunoscutului. Rochiile și hainele sunt și ele simboluri ale schimbării identității, iar scrisorile conectează cele două lumi ale lui Eilis – Irlanda și Brooklyn. Prin intermediul lor, Eilis simte presiunea de a rămâne loială rădăcinilor ei, dar, în același timp, scrisorile devin un simbol al greutății distanței și al imposibilității de a fi prezentă în ambele locuri.
Fiind o poveste mai mult introspectivă, centrată pe emoțiile și dilemele interioare ale personajului principal, poate da senzația de ritm prea lent, iar lipsa acțiunii sau a evenimentelor dramatice majore plictisesc pe alocuri. Astfel, Eilis Lacey este descrisă ca un personaj pasiv, în special în prima parte a romanului, unde multe dintre deciziile ei par să fie influențate de ceilalți, cum ar fi mama sau sora ei. Mi-ar fi plăcut ca Eilis să fie mai bine conturată pe parcursul romanului, astfel încât călătoria sa spre maturizare să fie mai spectaculoasă. Până la finalul romanului nu am putut scăpa de senzația că Eilis va trăi întotdeauna în umbra surorii sale Rose, care, cu toate că are un rol secundar în roman, este puțin mai bine construită. Tony și Jim, deși se înțelege din acțiunea romanului că existența lor are ca scop accentuarea conflictului interior al lui Eilis, mi-aș fi dorit să li se acorde mai multă atenție. Ar fi fost interesant de observat o complexitate a fiecăruia sau particularități de care să fie atrasă Eilie, definind-o astfel și pe ea prin intermediul a ceea ce i-ar fi plăcut sau displăcut la cei doi.
Finalul, deși poate fi considerat realist, rămâne ambiguu, Colm Tóibín alegând să publice o continuare într-un nou roman. Cu toate acestea, mi-ar fi plăcut să fie mai puțin grăbit și mai detaliat, tot cu scopul de a o creiona mai bine pe Eilie.
Sper ca a doua parte, „Long Island”, pe de o parte, să surprindă ceva mai bine esența personajelor cheie, iar, pe de altă parte, să clarifice anumite întrebări acumulate de-a lungul romanului „Brooklyn”.
Dacă v-am stârnit interesul, găsiți cartea aici:
Despre autor
Născut pe 30 mai 1955 la Enniscorthy, în comitatul Wexford, COLM TÓIBÍN este un romancier, poet, dramaturg, jurnalist și critic literar irlandez ale cărui cărți sunt traduse în peste 30 de limbi. A studiat la University College din Dublin, iar între 1975 și 1978 a trăit la Barcelona. Este autorul a zece romane; primul, The South (1990), inspirat de experiența spaniolă, a fost distins cu Irish Times Literature Award. Următoarele au revelat un mare scriitor european, fiindu-le acordate numeroase premii: The Heather Blazing (1992) a câștigat Encore Award, The Story of the Night (1996) a primit Ferro-Grumley Award, The Blackwater Lightship (1999) s-a aflat pe lista scurtă a Man Booker Prize, The Master (2004) a fost distins cu International IMPAC Dublin Literary Award, Prix du Meilleur Livre Étranger și s-a aflat de asemenea pe lista scurtă a Man Booker Prize, Brooklyn (2009; Humanitas Fiction, 2024) a câștigat Costa Novel Award și a fost ecranizat în 2015, The Testament of Mary (2012) a figurat pe lista scurtă la Man Booker Prize, Nora Webster (2014) a primit Hawthornden Prize, urmat de Casa numelor (House of Names, 2017; Humanitas Fiction 2023). Romanul Magicianul (The Magician, 2021; Humanitas Fiction, 2022), pentru care s-a documentat 15 ani, a primit, în 2022, Rathbones Folio Prize, fiind finalist la Prix Femina Étranger și Prix Médicis Étranger. În 2022 îi apare prima culegere de poezii, Vinegar Hill, iar în 2023, volumul de eseuri A Guest at the Feast. Long Island, continuarea romanului Brooklyn, va fi publicat în 2024. Tóibín a semnat și volume de proză scurtă și critică literară, publică regulat în periodice culturale importante și este deseori visiting professor în mari universități. În anul 2021 i s-a decernat David Cohen Prize for Literature, pentru întreaga sa operă. Actualmente este profesor la Columbia University și cancelar al Liverpool University. O parte din însemnările sale personale și arhiva sa de lucru se află în custodia Bibliotecii Naționale a Irlandei. (sursa humanitas.ro)
