Alan Hlad este un autor de romane historical fiction devenite bestellere internaționale, atât datorită stilului de scriere, cât și a subiectelor abordate, inspirate din evenimente reale petrecute în timpul primului și celui de-al doilea război mondial. Ca membru al Historical Novel Society, Literary Cleveland, Novelitics și Akron Writers’ Group, Alan Hlad participă des ca speaker la conferințe, evenimente literare și cluburi de lectură, ultimul său roman publicat anul acesta fiind The Book Spy.
Sinopsis (sursa humanitas.ro)
Mesagerul secret al lui Churchill este un roman inspirat de curajul femeilor din Direcția de Operațiuni Speciale (SOE), așa-numita „armată secretă a lui Churchill“, precum și de un raid aerian din cel de-Al Doilea Război Mondial, cunoscut sub numele de Operațiunea Jericho, asupra căruia stăruie misterul până astăzi.
În buncărul Trezoreriei din inima Londrei, figura lui Churchill insuflă respect și, mai cu seamă, încredere, iar în Camera 60, o mână de telefoniste și dactilografe speră ca devotamentul lor să contribuie la victoria Marii Britanii. Printre ele, Rose, care și-a pierdut în război întreaga familie, își găsește tot mai des refugiul în muncă. Solicitată să traducă la o întrevedere dintre De Gaulle și Churchill, nu își imaginează că această discuție va avea un impact hotărâtor asupra vieții ei. Trimisă în Franța, ce-i este familiară din copilărie, îl va întâlni pe tânărul Lazare Aron, alături de care va ajuta Rezistența Franceză și va lupta pentru eliberarea Parisului ocupat de naziști.
Recenzie
Citind în trecut atât despre Direcția de Operațiuni Speciale (SOE), dar și despre Rezistența Franceză, subiectul acestei cărți mi s-a părut interesant, ofertant, iar curiozitatea m-a determinat să-mi doresc să-l descopăr pe Alan Hlad.
Modul în care a creat personajele redă dorința autorului de a expune experiențele cât mai multor bărbați și femei, care au contribuit, prin fapte eroice, la câștigarea războiului. Pearl Witherington, agent SOE în Franța ocupată, pricepută la mânuit arme de foc, având acoperirea de comis-voiajoare de cosmetice, a lucrat ca și curier; Nancy Wake este agentul care a parcurs peste trei sute de kilometri pe bicicletă în două zile, înfruntând un drum plin de pericole; interogatoriul și tortura la care a fost supusă Odette Sansom de către Gestapo, dar și pedeapsa sa prin izolare în lagărul Ravensbrück, au reprezentat o sursă de inspirație pentru a contura cât mai real experiențele personajului principal Rose, din momentul intrării în Franța până în momentul capturării.
Multe dintre aceste femei curajoase au fost prinse, torturate și ucise pe loc sau deportate în diferite lagăre de concentrare unde și-au găsit sfârșitul.
Am urmărit cu sufletul la gură parcursul lui Rose, de la recrutarea de către SOE și antrenamentul dificil, atât din punct de vedere fizic cât și psihic, la munca de teren pe teritoriul francez ocupat de naziști.
Cum era de așteptat, Rose s-a descurcat impecabil la antrenament și a avut o evoluție rapidă, încă fiind minionă i-a fost imposibil să escaladeze un perete, iar strict acest episod m-a dus cu gândul la un film din copilărie, Cadet Kelly și, doar pentru o secundă, mi-am imaginat-o pe Hilary Duff încercând din răsputeri să depășească acest obstacol.
Deși autorul a ales evenimente reale din istorie pe care a vrut să le sublinieze, precum raiduri aeriene, deportări ale evreilor, tortura aplicată agenților capturați, uciderea în masă a femeilor din lagărul de concentrare Ravensbrück sau marșurile morții din ultimele luni ale războiului, mesajul acestui roman nu se bazează pe fatalitate, ci pe speranță.
Speranța este dată de povestea de dragoste dintre Rose și Lazare, poveste ce va reprezenta singurul motiv pentru care cei doi vor continua să depășească orice obstacol le va apărea în care.
Mi s-a părut foarte frumos, modul în care fiecare îl percepe pe celălalt, încă de la început:
Lazare despre Rose: „A recunoscut-o însă, observase că e minionă. Purta o fustă gri de lână și o jachetă asortată. Părul, de o nuanță deschisă de șaten, era pieptănat cu grijă și îi cădea pe umeri în onduleuri mari. Machiajul discret îi scotea în evidență pomeții obrajilor și ochii de un albastru safir.”
Rose despre Lazare: „Lazare părea să aibă vreo douăzeci și ceva de ani, cam un metru optzeci, păr închis la culoare și ochi de culoarea castanei. Era proaspăt bărbierit, spre deosebire de ceilalți.. La mâna dreaptă avea o proteză de lemn care părea pictată profesionist.. O rană de război?”
Pe alocuri, se vede intenția autorului de a păstra o notă pozitivă în evoluția acțiunii. Deși în anumite momente pare că totul este pierdut, în ultima secundă apare ceva și salvează situația. Acest fapt ar putea părea puțin neverosimil în anumite momente, însă de-a lungul romanului, am simțit nevoia de pauze fericite, de iubire, de speranță, deși am fost la fiecare pas conștientă că realitatea nu a oferit mereu astfel de portițe.
Spre exemplu, Operațiunea Jericho este declanșată, în roman, din dragostea lui Rose față de Lazare, din dorința sa arzătoare de a-l elibera pe bărbatul iubit, însă, în realitate, motivul precis nu este cunoscut. Misterul din jurul acestei operațiuni a reprezentat, conform lui Alan Hlad, punctul de plecare al scrierii acestui roman, circumstanțele și adevăratul rol al misiunii fiind secrete chiar și în ziua de azi.
Mi-a plăcut tare mult acest roman și îl recomand tuturor iubitorilor genului historical fiction.
Cartea o puteți găsi aici:
Dacă doriți să citiți și alte articole, le puteți accesa aici: andreeajuvina.ro
