-
Insula copacilor dispăruți, Elif Shafak
„Timpul e o pasăre cântătoare. Și ca orice pasăre cântătoare, poate fi prins. Poate fi ținut captiv într-o colivie, și pentru mai multă vreme decât v-ați închipui că e cu putință. Dar nu poate fi ținut în loc la nesfârșit.Nicio captivitate nu e veșnică.”
S-ar putea să-ți placă și
Șoareci și oameni, John Steinbeck
Surâsul Caterinei, Carlo Vecce
Copiii din miez de noapte, Salman Rushdie
-
Teoria Let Them, Mel Robbins
Teoria Let Them este o metodă demonstrată, care te învață cum să îți protejezi timpul și energia și să te concentrezi asupra lucrurilor care contează cu adevărat pentru tine. Ai petrecut prea multă vreme căutând aprobarea altora, gestionându-le fericirea și permițând ca opiniile lor să te țină pe loc. Învață cum să încetezi să le oferi puterea ta celorlalți și începe să îți creezi o viață în care tu să fii pe primul loc: visurile tale, scopurile tale, fericirea ta.Let Them este un instrument revoluționar despre care milioane de oameni din întreaga lume nu încetează să vorbească, pentru că funcționează cu adevărat. Cea mai rapidă cale de a prelua controlul asupra vieții…
-
Splendida cetate a celor o mie de sori, Khaled Hosseini
„Și-a amintit cum nana îi spusese odată că toți fulgii de zăpadă sunt oftaturi scoase de femeile îndurerate din cele patru colțuri ale lumii. Că toate oftaturile se ridică în văzduh, se adună sub formă de nori și apoi se sparg în bucățele care cad în tăcere peste oamenii de dedesubt.Ca să nu se uite cum suferă femeile ca noi, spusese ea. Cum îndurăm toate câte ne cad pe umeri, în tăcere.”
S-ar putea să-ți placă și
Cronica Barbară, Ana-Maria Negrilă
Muza, Jessie Burton
Lacrimi de chihlimbar, Sofía Segovia
-
Marele marinar, Catherine Poulain
„Oceanul care înainta. Cerul care se căsca. Lumea imensă. Unde să-l regăsesc. Amețeala mi-a tăiat răsuflarea. Umbrele din jurul meu se mișcau odată cu vântul. Copaci morți. Mi-era frică. Vuietul oceanului părea amplificat de noapte. Cerul se deschidea ca un hău. Am crezut că aud țipătul dureros al cufundarului străbătând noaptea. Venea de așa departe…Totul îmi scăpa. Totul era exagerat și voia să mă zdrobească. Eram singură și goală. Râsetul dement al păsării a răsunat în vuietul lumii, ca și când ar fi fost inima lui. Găsisem ce căutam. În sfârșit îl regăsisem, țipătul cufundarului în noapte. Am adormit.”
S-ar putea să-ți placă și
Murmur, Mircea Pricăjan
Dispariția, Catherine Steadman
Vara în care mama a avut ochii verzi, Tatiana Țîbuleac
